Медицинские услуги
Desecția și tratamentul flegmonului
Flegmonul este o infecție bacteriană difuză, acută, a țesuturilor moi, caracterizată printr-o inflamație purulentă fără delimitare anatomică precisă, în contrast cu abcesul care este încapsulat. Afectează frecvent țesutul subcutanat, dar se poate extinde la musculatură (mioflegmon), fascii sau teci tendonale. Evoluează rapid, este dureroasă, cu tendință la extensie, putând compromite funcționalitatea zonei afectate sau chiar starea generală a pacientului. Desecția flegmonului este incizia chirurgicală urgentă a zonei afectate, cu decompresie tisulară și drenaj larg. Excizia țesuturilor necrozate (debridare), urmată de lavaj abundent cu soluții antiseptice (ex: clorhexidină, povidonă-iod). În cazuri severe, se practică fasciotomii sau intervenții seriate pentru controlul infecției.
Cauzele apariției flegmonului:
Germeni implicați:
- Infecții polimicrobiene (aerobe și anaerobe),
- Germeni frecvenți: Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, inclusiv forme rezistente (MRSA), Enterobacteriaceae, Bacteroides spp., Clostridium spp..
Factori declanșatori:
- Traumatisme cutanate (înțepături, mușcături, unghii încarnate),
- Intervenții chirurgicale infectate,
- Injectări intramusculare în condiții septice (ex: flegmon gluteal post-injecție),
- Infecții odontogene (ex: flegmon perimandibular).
Factori favorizanți:
- Imunodepresie (HIV, corticoizi, chimioterapie),
- Diabet zaharat,
- Obezitate,
- Boli vasculare periferice.
Simptomele clinice ale flegmonului
Semne locale:
- Durere intensă și difuză,
- Eritem extins (roșeață),
- Edem cu întindere rapidă,
- Indurație (consistență crescută, lemnoasă),
- Hipertermie locală,
- Absența fluctuenței, spre deosebire de abces.
Semne generale:
- Febră > 38°C,
- Frisoane,
- Tahicardie, transpirații, stare generală alterată,
- Risc de sepsis și șoc septic, în formele necrozante sau întârziate.
Metode de diagnosticare
Diagnostic clinic:
Bază: examinarea fizică – extensie difuză, edem dureros, reacție inflamatorie importantă, fără delimitare clară.
Investigații paraclinice:
- Ecografie țesuturilor moi – evidențiază edem difuz, fără colecție clară.
- CT sau RMN – utile în forme profunde, pentru delimitarea extensiei (ex: flegmon retrofaringian, paravertebral).
- Hemoleucogramă – leucocitoză, posibil anemie de consum.
- CRP și VSH crescute.
- Hemocultura în caz de febră persistenta sau sepsis.
- Cultură din secreție (dacă este prezentă) pentru antibiogramă.
Metode de tratament
Tratament chirurgical:
- Incizii largi multiple sau în "pavilioane" în zonele de tensiune,
- Debridare (îndepărtarea țesutului necrozat),
- Lavaj abundent și drenaj continuu,
- Meșe iodoformate sau sisteme de vacuum (VAC therapy) în cazurile extinse.
Tratament medicamentos:
- Antibioticoterapie sistemică intravenoasă, inițial empirică:
- combinații: betalactamine + inhibitor beta-lactamază (ex: piperacilină-tazobactam), carbapeneme, + clindamicină pentru inhibarea toxinelor bacteriene,
- Ulterior ajustat după antibioticogramă.
Măsuri de suport:
- Hidratare parenterală, corectarea tulburărilor electrolitice,
- Antialgice, antipiretice, monitorizare strictă a semnelor vitale.
Complicații posibile
Locale:
- Necroză tisulară extinsă,
- Fistule cutanate sau cicatrici retractile.
Sistemice:
- Sepsis și șoc septic,
- Tromboflebită septică,
- Insuficiență multiplă de organ (MOF),
Măsuri de prevenție
Profilaxie primară:
- Igienă riguroasă a pielii, dezinfectarea leziunilor cutanate minore,
- Evitarea injectărilor necontrolate sau automedicației.
Prevenție în grupe de risc:
- Controlul diabetului zaharat,
- Tratarea infecțiilor dentare sau otite/angine la timp,
- Evitarea traumatismelor în condiții insalubre.
Profilaxie secundară:
- Monitorizarea pacienților cu episoade anterioare de flegmon,
- Educarea pacienților imunodeprimați privind semnele precoce ale infecției.
Procesul de recuperare
Durata:
Variabilă, între 1–3 săptămâni, în funcție de extensie și severitate.
Îngrijiri postoperatorii:
- Pansamente zilnice, aplicarea de soluții antiseptice,
- Schimbarea drenajului, monitorizarea aspectului plăgii.
Reevaluare medicală:
- La 48–72 de ore de la intervenție – verificare drenaj, testare infecție reziduală,
- Eventuală necesitate de reintervenție în caz de extensie ulterioară.
📖 Bibliografie:
- Jameson JL, Fauci AS, Kasper DL, Hauser SL, Longo DL, Loscalzo J. Harrison’s Principles of Internal Medicine. 20th ed. New York: McGraw-Hill Education; 2018.
- Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL. Sabiston Textbook of Surgery. 21st ed. Philadelphia: Elsevier; 2021.
- Kaplan SL. Management of skin and soft tissue infections. UpToDate [Internet]. Waltham (MA): UpToDate, Inc.; [updated 2024].
- CDC – Centers for Disease Control and Prevention. Skin and Soft Tissue Infections (SSTIs). [Internet]. https://www.cdc.gov
- Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ. Principles and Practice of Infectious Diseases. 9th ed. Philadelphia: Elsevier; 2020.
- Cârdei E, Bratu T. Chirurgie generală. București: Editura Medicală; 2015.
- Papilian V. Tratat de anatomie umană. Vol II. București: All; 2012.
- Societatea Română de Boli Infecțioase. Ghiduri clinice pentru infecții ale țesuturilor moi. București: SRBI; 2024.
