logo

Медицинские услуги

Depistarea helminților și protozoare în materiile fecale

Rezultat: 2 zile lucrătoare

Examenul coproparazitologic constă în evaluarea microscopică a materiilor fecale, cu scopul identificării structurilor parazitare eliminate tranzitoriu sau constant în lumenul intestinal. Se pot evidenția chisturi, trofozoiți, larve, ouă sau segmente proglotate, în funcție de agentul etiologic și stadiul biologic eliminat.
Este indicat în suspiciunea clinică de parazitoze intestinale, în cadrul evaluării pacienților cu tulburări de tranzit, sindroame de malabsorbție, prurit anal, eozinofilie sau scădere ponderală neexplicată. De asemenea, poate fi utilizat în scop epidemiologic sau profilactic, în colectivități sau înaintea internării.

Paraziți intestinali frecvent evidențiați:
Clasificare:
Helminți (viermi intestinali):
Ascaris lumbricoides (limbrici)
Enterobius vermicularis (oxiuri)
Trichuris trichiura
Taenia spp. (tenii)
Hymenolepis nana, Strongyloides stercoralis etc.

Protozoare intestinale:
Giardia lamblia
Entamoeba histolytica
Blastocystis hominis
Cryptosporidium spp., Isospora spp., Balantidium coli etc.
Pentru creșterea sensibilității, se recomandă examinarea a 2-3 probe, recoltate în zile diferite. Interpretarea se face coroborat cu contextul clinic și alte investigații paraclinice.
 
Material biologic:
– Materii fecale
Metoda:
–Imunocromatografică
Echipament:
- TRD
 
 
Indicații medicale:
– simptome digestive recurente sau persistente: diaree, dureri abdominale, balonare, tenesme;
– scădere ponderală nejustificată, sindroame de malabsorbție, anemie hipocromă microcitară;
– eozinofilie periferică fără altă cauză evidentă;
– screening parazitologic în colectivități de copii, aziluri, sau la pacienți imunodeprimați;
– control post-terapie antiparazitară, pentru verificarea eficienței tratamentului.

Pregătirea pentru recoltare:
– Folosiți un recipient steril (coprorecoltor), care poate fi obținut în prealabil din laborator;
– Cu 3 zile înainte de recoltare, evitați:
– laxativele, uleiurile sau supozitoarele rectale pe bază de grăsimi;
– substanțele care pot influența rezultatul: sulfat de bariu, bismut, fier, enzime digestive;
– alimente bogate în fier sau pigment intens: carne, pește, ficat, roșii, mere, legume verzi.
– Recoltarea se face dimineața, după o defecație spontană. Cu spatula atașată capacului recipientului, prelevați mostre din 2-3 zone diferite ale scaunului;
–  Evitați contaminarea probei cu urină, apă, secreții genitale sau alte impurități;
–  Nu sunt acceptate probe recoltate după clisme, laxative sau investigații cu substanță de contrast (ex: radiografii digestive);
–  După recoltare, păstrați recipientul la frigider (+2 …+8 °C);
– Proba trebuie transportată la laborator în maximum 2 ore, în condiții de păstrare la rece (ex: termos cu un cub de gheață).
 
   Important!
Interpretarea rezultatelor se face doar de către un medic specialist. Informațiile de mai sus sunt prezentate doar în scop informativ și nu înlocuiesc consultația unui medic.
Pentru mai multe detalii și pentru a beneficia de un consult specializat, vă așteptăm cu drag la centrele noastre medicale.
Sursa informațiilor: materiale de specialitate Avangard-Med, adaptate pe baza ghidurilor clinice internaționale și a protocoalelor de bună practică în medicina de laborator.
 
 
Surse științifice și ghiduri de referință:
  1. CDC – Laboratory Identification of Parasites of Public Health Concern
    https://www.cdc.gov/dpdx/diagnosticprocedures/stool/microscopy.html
  2. World Health Organization (WHO) – Soil-transmitted helminth infections
    https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/soil-transmitted-helminth-infections
  3. MedlinePlus – Ova and Parasite Test
    https://medlineplus.gov/lab-tests/ova-and-parasite-test/
  4. Mayo Clinic – Stool test for parasites
    https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/stool-test/about/pac-20384959
  5. Clinical Microbiology Procedures Handbook – ASM Press
    https://asm.org/Books/Clinical-Microbiology-Procedures-Handbook
 
telegramviberviber