Medical Services

Abcesul este o inflamație acută a țesuturilor, caracterizată prin formarea unei colecții purulente (puroi) într-o cavitate delimitată de o pseudocapsulă inflamatorie. Apare ca răspuns imun al organismului la o infecție bacteriană localizată. Infecția determină migrarea de leucocite (celule albe) la locul afectat, formându-se astfel un exsudat purulent, bogat în bacterii, detritus celular și proteine. Desecția abcesului constă în realizarea unei incizii chirurgicale controlate, sub anestezie locală sau premedicație, pentru evacuarea completă a puroiului. Se efectuează lavaj (spălare) cu soluții antisepticeîn funcție de dimensiunea cavității, se introduce dren sau o meșă iodată pentru a preveni închiderea prematură și a permite drenajul rezidual.

Cauzele apariției abceselor

Infecții bacteriene:
– Cel mai frecvent cauzate de Staphylococcus aureus (inclusiv tulpini rezistente – MRSA: Methicillin-Resistant Staphylococcus Aureus) și Streptococcus pyogenes.Blocaje glandulare:

Obstrucția glandelor sebacee sau sudoripare, favorizată de:

• – Acnee vulgară;
• – Furunculoză;
• – Hidrosadenită supurativă (inflamația glandelor sudoripare apocrine).

Factori predispozanți:

• – Diabet zaharat – favorizează infecțiile prin scăderea imunității;
• – Infecția cu HIV – determină imunodeficiență;                                   
• – Terapia imunosupresoare (corticosteroizi, chimioterapie);
• – Igienă deficitară sau traumatisme cutanate infectate.

Simptomele clinice ale abcesului

Semne locale:

• – Eritem (roșeață localizată);
• – Edem (umflare a țesuturilor);
• – Durere pulsativă și intensă;
• – Fluctuență – la palpare se simte o mișcare lichidiană sub piele;
• – Hipertermie locală (zona este fierbinte la atingere);
• – Uneori, fistulizare spontană (puroiul iese prin piele).

Semne generale:

• – Febră;
• – Frisoane;
• – Stare generală alterată (astenie, slăbiciune).

Metode de diagnosticare

Diagnostic clinic:

• – Examinare prin inspecție și palpare, care relevă triada caracteristică: durere, roșeață, fluctuență.

Diagnostic paraclinic:

• – Ecografia țesuturilor moi – evidențiază colecția purulentă;
• – Hemoleucogramă – poate arăta leucocitoză (creștere a numărului de leucocite);
• – Prelevare de exsudat purulent pentru antibioticogramă, în vederea stabilirii unei antibioticoterapii țintite.

Metode de tratament

Tratament chirurgical:

• – Incizie chirurgicală sub anestezie locală (ex: lidocaină);
• – Evacuarea completă a puroiului;
• – Lavaj abundent cu soluții antiseptice;
• – Introducerea unei meșe iodată sau dren pentru drenaj continuu.

Tratament medicamentos:

• – Antibiotice cu spectru larg (ex: amoxicilină + acid clavulanic, cefuroxim, clindamicină, etc), ulterior adaptate în funcție de antibiogramă.

Îngrijiri locale:

• – Pansamente zilnice sterile;
• – Monitorizarea evoluției zonei afectate.

Complicații posibile

Locale:

• – Flegmon – infecție profundă extensivă, fără delimitare;
• – Fistule cutanate – canale patologice care nu se închid.

Sistemice:

• – Bacteriemie – pătrunderea bacteriilor în sânge;
• – Sepsis – reacție sistemică severă, cu risc vital;
• – Recidivă – reapariția abcesului în aceeași zonă sau în alta.

 Măsuri de prevenție

Igienă și prevenirea infecțiilor:

• – Spălare regulată a pielii cu săpun antibacterian;
• – Dezinfectarea micilor tăieturi sau înțepături.

Evitarea factorilor favorizanți:

• – Nu se recomandă stoarcerea formațiunilor inflamatorii (furuncule, coșuri);
• – Tratarea la timp a acneei, dermatitei seboreice, eczemei etc.

Monitorizare medicală:

• – Controlul glicemiei la pacienții cu diabet;
• – Consult dermatologic sau chirurgical la primele semne de infecție.

 Procesul de recuperare

• – Perioadă de vindecare - de obicei, 7–14 zile după intervenție, în funcție de dimensiune și profunzime;
• – Îngrijire post-operatorie - pansamente zilnice, respectarea tratamentului antibiotic prescris, evitarea efortului fizic intens în zona afectată.

Monitorizare:

• – Reevaluarea pacientului pentru îndepărtarea drenajului și verificarea vindecării complete;
• – În unele cazuri, se recomandă control microbiologic de urmărire (recoltări ulterioare).

Bibliografie:

1. Jameson JL, Fauci AS, Kasper DL, Hauser SL, Longo DL, Loscalzo J. Harrison’s Principles of Internal Medicine. 20th ed. New York: McGraw-Hill Education; 2018.
2. Townsend CM Jr, Beauchamp RD, Evers BM, Mattox KL. Sabiston Textbook of Surgery: The Biological Basis of Modern Surgical Practice. 21st ed. Philadelphia: Elsevier; 2021.
3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). MRSA Infections – Information for Patients and Providers. [Internet]. Atlanta: CDC; [cited 2025 May 29]. Available from: https://www.cdc.gov/mrsa/
4. Kaplan SL. Management of skin and soft tissue infections. UpToDate [Internet]. Waltham (MA): UpToDate, Inc.; [updated 2024]. Available from: https://www.uptodate.com/
5. Doherty GM. Current Diagnosis & Treatment: Surgery. 15th ed. New York: McGraw-Hill Education; 2020.
6. Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ. Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases. 9th ed. Philadelphia: Elsevier; 2020.
7. Medscape / MSD Manual. Abscesses and Cellulitis. [Internet]. Kenilworth (NJ): Merck & Co., Inc.; [cited 2025 May 29]. Available from: https://www.msdmanuals.com/
8. Cârdei E, Bratu T, Popa F. Chirurgie generală. București: Editura Medicală; 2015.
9. Papilian V. Tratat de anatomie umană. Vol. II – Splahnologie. București: Editura All; 2012.
10. Societatea Română de Boli Infecțioase. Ghiduri naționale de practică medicală pentru afecțiuni infecțioase și dermatologice. [Internet]. București: SRBI; [cited 2025 May 29]. Available from: https://www.srbi.ro/